CMMH

ALANINAMINOTRANSFERAZA (GPT/ALAT/ALT) Email This Page


Informatii generale

Alaninaminotransferaza (ALT/ALAT), cunoscuta si sub denumirea de transminaza glutampiruvica (TGP), este o enzima din clasa transferazelor, care se regaseste in ficat (si intr-o cantitate mai mica in rinichi, miocard, muschii scheletici si pancreas), si care are rol in catalizarea transferului reversibil al gruparii amino (NH2) conducand la formarea de acid piruvic si glutamat.

ALT este cel mai frecvent indicator folosit pentru depistarea leziunilor hepatice minime si este mult mai specific decat AST (aspartataminotransferaza). In conditii normale nivelul ALT din sange este scazut, insa, in conditiile in care ficatul este afectat creste cantitatea de enzime ALT eliberate in sistemul sanguin.

Recomandari pentru efectuarea testului

-         pentru descoperirea bolilor hepatice;

-         pentru diagnosticul diferential al bolilor hepatobiliare si pancreatice;

-         pentru diagnosticul diferential intre icterul hemolitic si cel hepatic;

-         pentru monitorizarea evolutiei tratamentului hepatitei virale.

Pregatirea pacientului – recoltarea se realizeaza “à jeun” (pe nemancate)

Specimenul recoltatsange venos

Recipientul de recoltare – vacuntainer fara anticoagulant cu/fara gel separator

Cantitate recoltata – minim 0,5 ml ser

Cauze de respingere a probei – specimen intens lipemic, hemolizat sau contaminat cu bacterii

Prelucrarea specimenului recoltat – serul se separa prin centrifurare

Stabilitate proba – serul este stabil 24 de ore la temperatura camerei si 1 sampamana la 2-8°C.

Metoda – spectrofotometrica (kinetica)

Valori de referinta

Valorile de referinta ale ALT difera in functie de varsta si de sexul pacientului, astfel:

-         0 – 3 luni: <56 U/L;

-         7-12 luni: <54 U/L;

-         1-3 ani: <33 U/L;

-         4-6 ani: <29 U/L;

-         7-12 ani: <39 U/L;

-         13-17 ani (sex feminin): <25 U/L;

-         13-17 ani (sex masculin): <24 U/L;

-         peste 17 ani (sex feminin): <31 U/L;

-         peste 17 ani (sex masculin): <41 U/L.

Valori critice – mai mari de 9000 U/L (sindromul alcool-acetaminofen)

Limita de detectie – 4 U/L

Interpretarea rezultatelor

Cresteri ALT:

-         in cazul hepatitelor acute virale si toxice (valoarea ALT este de 20-100 de ori peste valoarea normala);

-         in icterele obstructive (are loc o crestere rapida ALT > 600 U/L, urmata de o scadere abrupta in decurs de 12-72 ore);

-         in metastazele hepatice (cresteri moderate);

-         in steotaza hepatica (cresteri de 2-3 ori peste valoarea normala);

-         in ciroza hepatica (valorile sunt usor crescute, de 1-5 ori peste valoarea normala);

-         in hepatitele alcoolice (ALT <150 U/L), stari de soc, arsuri severe, mononucleoza infectioasa, leucemie limfoblastica acuta la copii, infarct miocardiac, insuficienta cardiaca, eclampsie, hepatotoxice, pancreatita acuta.

Scaderi ALT:

-         infectii urinare;

-         neoplazii, deficit de piridoxal fosfat (cauzat de malnutritie sau de consumul de alcool).

Limite si interferente

Sunt medicamente care determina cresteri ale nivelului ALT (medicamente care produc colestaza, care produc o afectare hepatocelulara, sau medicamente care conduc la o hepatotoxicitate) si scaderi ale ALT (aspirina, ciclosporina, fenitiazine, ketoprofen, simvastatin, ursodiol).

Trebuie retinut faptul ca valorile normale ALT nu exclud intotdeauna o afectiune hepatica. Valori scazute ale ALT mai pot aparea in caz de sarcina, iar valori crescute in cazul pacientilor cu traumatisme musculare, rabdomioliza, polimiozita si dermatomiozita.