Informatii generale

Bilirubina este un lichid galben-maroniu, secretat de hepatocit (celula hepatica a ficatului) si care este colectat in vezica biliara de unde se devarsa in duoden in momentul digestiei. Bilirubina rezulta in urma distrugerii hematiilor imbatranite (cele care ajung la sfarsitul vietii de aproximativ 120 de zile) de la nivelul ficatului. Oxidarea hemului genereaza biliverdina, iar aceasta este metabolizata la randul sau in bilirubina.

In sange bilirubina se gaseste sub doua forme:

-          Bilirubina directa (conjugata);

-          Bilirubina indirecta (neconjugata).

Bilirubina totala = bilirubina directa + bilirubina indirecta

Bilirubina directa (BD) este hidrosolubila (se dizolva in apa), are o reactivitate crescuta, da o reactie de culoare cu reactivul diazo si este cunoscuta si sub denumirea de bilirubina conjugata. Cresterea bilirubinei directe presupune o excretie redusa de pigment conjugat din ficat si bila si aparitia acestuia in urina.

Bilirubina indirecta (BI) se obtine scazand din valoarea bilirubinei totale pe cea a bilirubinei directe. Aceasta se mai numeste si bilirubina neconjugata si concentratia plasmatica a acesteia este determinata de:

-          rata cu care bilirubina nou sintetizata intra in plasma;

-          rata eliminarii bilirubinei de catre ficat.

Cresterea valorilor bilirubinei indirecte pot avea drept cauze: distrugerea in masa a hematiilor circulante, conjugare alterata (datorata activitatii scazute a bilirubin-glucuronil-transferazei) sau preluare hepatica alterata (datorata administrarii unor medicamente).

Recomandari pentru efectuarea testului

-          pentru  evaluarea ficatului si monitorizarea diverselor afectiuni ale ficatului (hepatita, ciroza);

-          pentru investigarea unui eventual blocaj al ductelor biliare;

-          pentru diagnosticarea cauzelor care conduc la distrugerea masiva a hematiilor (de exemplu anemia hemolitica);

-          pentru a determina existenta unui icter neonatal (in cazul nou-nascutilor).

Pregatirea pacientului – recoltarea se realizeaza “à jeun” (pe nemancate)

Specimenul recoltat – sange venos

Recipientul de recoltare – vacuntainer fara anticoagulant cu/fara gel separator

Cantitate recoltata – minim 0,5 ml ser

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat sau neprotejat de lumina

Prelucrarea specimenului recoltat – serul se separa imediat si se lucreaza in maxim 4 ore (trebuie evitata expunerea la lumina) altfel, este pastrat la 4°C sau -20°C.

Stabilitate proba – serul este stabil 4 ore la temperatura camerei, 48 ore la 2-8°C si 6 luni la -20°C.

Metoda – spectrofotometrica (colorimetrica)

Valori de referinta

Bilirubina totala:

Bilirubina directa: <0,3 mg/dl

Bilirubina indirecta: <1 mg/dl

Valori critice – >15 mg/dl

Limita de detectie – 0,1 mg/dl

Limite si interferente

Sunt anumiti factori care contribuie la modificarea rezultatelor, de exemplu cafeina (scade nivelul de bilirubina), cura de slabire (creste nivelul de bilirubina indirecta).

Hemoliza si lipemia interfera cu testele.

Anumite medicanete pot determina cresteri sau scaderi ale nivelului de bilirubina.