Informatii generale

Acumularea excesiva de lichid intre membrana viscerala (membrana organelor interne) si cea parietala (membrana cavitatii corpului, de exemplu membrana cavitatii toracice, abdominale) este o reactie de tip inflamator sau neinflamator (exsudate si transsudate) a seroaselor respective fata de anumiti excitanti. De cele mai multe ori acestea sunt infectii locale provenite din procesul inflamator al organului respectiv sau al organelor din apropriere. Desi aceste zone sunt sterile din punct de vedere microbiologic, apar si situatii in care acestea pot fi infectate cu bacterii, fungi, virusuri sau paraziti.

Recomandari pentru efectuarea testului

Acest test se realizeaza pentru depistarea bacteriilor, fungilor, virusurilor sau a parazitilor care produc o anumita infectie.

Rezultatele acestui test depind de calitatea recoltarii si de conditiile de transport a probei.

In cadrul laboratorului, obtinerea rezultatelor se face prin 2 metode, utilizand: sistemul clasic (concentrarea lichidului de punctie prin centrifugare intr-o eprubeta sterila) si sistemul automat (recoltarea este realizata la patul bolnavului si, proba, odata recoltata, este transportata imdiat la laborator).

Specimenul recoltat – lichid punctie

Metoda – examinare microscopica a frotiurilor si a culturilor bacteriene

Valori de referinta – microorganisme absente pe lamele examinate microscopic.

Interpretarea rezultatelor

Aparitia culturii pe mediile solide este urmarita timp de 3 zile. In cazul obtinerii unor culturi pozitive, se identifica specia microorganismelor pe baza carora se efectueaza antibiograma.

Pentru o evaluare cat mai corecta, recoltarea, transportul si prelucrarea trebuie sa fie realizata in conformitate cu standardele, astfel incat organismele izolate sa provina de la locul infectiei si nu de la o contaminare ulterioara.

In lichidele pleurale infectate predomina cocii Gram pozitivi: Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, Enterobacteriaceae, Pseudomonas, dar se pot intalni frecvent si germeni anaerobi din genurile Fusobacterium sau Bacteroides singuri sau in asociatie.

Infecţia lichidelor articulare este de obicei monobacterian si frecvent reprezentata de stafilococi, streptococi, neisserii si bacili Gram negativi.

In pericard se intalnesc de cele mai multe ori virusurile: Enterovirusurile, Adenovirusurile, iar infecţiile bacteriene şi fungice sunt de obicei asociate cu acestea.