Informatii generale
Acumularea excesiva de lichid intre membrana viscerala (membrana organelor interne) si cea parietala (membrana cavitatii corpului, de exemplu membrana cavitatii toracice, abdominale) este o reactie de tip inflamator sau neinflamator (exsudate si transsudate) a seroaselor respective fata de anumiti excitanti. De cele mai multe ori acestea sunt infectii locale provenite din procesul inflamator al organului respectiv sau al organelor din apropriere. Desi aceste zone sunt sterile din punct de vedere microbiologic, apar si situatii in care acestea pot fi infectate cu bacterii, fungi, virusuri sau paraziti.
Recomandari pentru efectuarea testului
Acest test se realizeaza pentru depistarea bacteriilor, fungilor, virusurilor sau a parazitilor care produc o anumita infectie.
Rezultatele acestui test depind de calitatea recoltarii si de conditiile de transport a probei.
In cadrul laboratorului, obtinerea rezultatelor se face prin 2 metode, utilizand: sistemul clasic (concentrarea lichidului de punctie prin centrifugare intr-o eprubeta sterila) si sistemul automat (recoltarea este realizata la patul bolnavului si, proba, odata recoltata, este transportata imdiat la laborator).
Specimenul recoltat – lichid punctie
Prelevarea probelor
Prelevarea de lichid punctie se face prin introducerea unui ac sau a unui trocar (canula taietoare sau de strapungere) intr-un tesut, organ, o cavitate naturala sau patologica. Locul de intrare, pe piele, a instrumentului cu care se face punctia trebuie precizat cu exactitate in urma unui examen clinic sau chiar a unei radiografii, si trebuie dezinfectat si anesteziat inainte de efectuarea procedurii.
Metoda – examinare microscopica a frotiurilor
Pentru realizarea frotiurilor se folosesc lame curate, degresate, de preferinta noi pentru a avea siguranta ca nu au bacterii restante de la examinari anterioare. Sedimentul se intinde din centrul lamei spre periferie cu ansa sau cu pipeta Pasteur pentru a obtine un strat continuu de celule. Se prepara 4 frotiuri, din care 2 vor fi fixate si colorate Gram si respectiv albastru de metilen, un frotiu va fi colorat Giemsa si unul va ramane de rezerva.
Frotiul colorat Gram evidentiaza prezenta germenilor, morfologia, tinctorialitatea, frecventa si localizarea lor (intra sau extraleucocitari).
Lamele colorate Giemsa si albastru de metilen se utilizeaza pentru examenul citologic. Cu ajutorul lor se apreciaza procentual tipul elementelor: PMN, limfocite, notandu-se in acelasi timp aspectul lor.
Valori de referinta – microorganisme absente pe lamele examinate microscopic.
Interpretarea rezultatelor
Pentru o evaluare cat mai corecta, recoltarea, transportul si prelucrarea trebuie sa fie realizata in conformitate cu standardele, astfel incat organismele izolate sa provina de la locul infectiei si nu de la o contaminare ulterioara.
In lichidele pleurale infectate predomina cocii Gram pozitivi: Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, Enterobacteriaceae, Pseudomonas, dar se pot intalni frecvent si germeni anaerobi din genurile Fusobacterium sau Bacteroides singuri sau in asociatie.
Infecţia lichidelor articulare este de obicei monobacterian si frecvent reprezentata de stafilococi, streptococi, neisserii si bacili Gram negativi.
In pericard se intalnesc de cele mai multe ori virusurile: Enterovirusurile, Adenovirusurile, iar infecţiile bacteriene şi fungice sunt de obicei asociate cu acestea.
