Informatii generale

Malaria este o boala infectioasa foarte raspandita in regiunile tropicale si subtropicale. In tara noastra malaria a fost eradicata, totusi mai apar cazuri de import sau posttransfuzionale cu sange ce contine gametociti, care pot trai 7-10 zile in sangele conservat. Acest lucru este posibil cand donatorul este un purtator cronic inaparent de plasmodii.

Malaria este cauzata de sporozoare din genul Plasmodium (Regnul Protozoa) si este transmisa de catre femela tantar din genul Anopheles (tantarul anofel). Cele mai grave forme ale acestei boli sunt cauzate de:

• plasmodium falciparum – agentul malariei terta (malaria terta maligna);
• plasmodium vivax – agentul malariei tarta (malaria terta benigna);
• plasmodium malariae – agentul malariei cuarta;
• plasmodium ovale – agentul malariei terta.

Speciile de plasmodii se diferentiaza in functie de particularitatile particularitatile morfologice, gradul de virulenta, perioada de incubatie, sensibilitatea la preparatele chimioterapice, caracteristicile imunologice si epidemiologice ale gazdei.

Parazitii transmisi de femele tantar se inmultesc in globulele rosii din sange creand  acccese de febra, care se succed la intervale de timp regulate, hepatosplenomegalie, anemie, uneori si leziuni grave ale sistemului nervos, ale rinichilor, iar in cazuri severe poate surveni coma sau chiar moartea pacientului.

Ciclurile de evolutie ale parazitului sunt:

Testul picatura groasa si frotiu de sange pentru malarie ese realizeaza pentru a evidentia prezenta parazitului in  sangele uman. Picatura groasa este o metoda de concentrare a numarului de paraziti. Prin aceast test se identifica si specia parazitului, lucru extrem de important pentru stabilirea corecta a tratamentului.

Diagnosticul de specie este precizat de laborator pe baza morfologiei hematiei parazitate (marime, forma, granulatii) cat si a morfologiei parazitului (inel, amiba, rozeta, gametocit).

Recomandari privind efectuarea testului

Se recomanda efectuarea acestui test in urmatoarele situatii:

-         in cazul pacientilor care manifesta febra pe parcursul a doi ani de la sosirea din zonele endemice, indiferent de diagnosticul primar;

-         in cazul pacientilor care au stari febrile periodic, cu toate ca s-a efectuat tratament adecvat diagnosticului stabilit;

-         in caz de febra aparuta pe parcursul a trei luni, dupa o transfuzie de sange;

-         in cazul pacientilor cu febra care au avut antecedente de malarie in ultimii doi ani;

-         in cazul pacientilor cu febra, hepato si/sau splenomegalie, anemie de etiologie incerta.

Pregatirea pacientului – recoltarea sangelui se recomanda sa se efectueze in timpul sau inaintea accesului de febra al pacientului.

Specimenul recoltat – sange capilar, obtinut prin inteparea pulpei degetului; se recolteaza sange pentru efectuarea a doua frotiuri subtiri si doua picaturi groase (obtinute din cate trei picaturi, puse sub forma de triunghi, una langa alta).

Prelucrarea specimenului dupa recoltare

Pentru picatura groasa: se defibrineaza cele trei picaturi dispuse una langa alta (in triunghi) cu un colt al unei lame de microscop, pana se obtine un strat uniform de aproximativ 1 centimetru diametru. Dupa ce s-a uscat la temperatura camerei preparatul se va hemoliza cu apa distilata sau apa de robinet si apoi se va colora Giemsa.

Pentru frotiurile subtiri de sange: dupa intindere se vor usca prin agitare rapida a lamei si apoi se vor colora Giemsa.

Pentru picaturile mai vechi este necesara o acidifiere usoara a apei cu cateva picaturi de acid acetic glacial 5%.

Stabilitate proba – frotiurile colorate sunt stabile indefinit

Metoda – examinare microscopica

Valori de referinta si comunicarea rezultatelor

Plasmodium falciparum – absent;

Plasmodium vivax – absent;

Plasmodium malariae – absent;

Plasmodium ovale – absent.

Limite si interferente

Efectuarea unui singur examen nu exclude posibilitatea infestarii parazitare.

Pacientii care au hemoglobinopatie S, indiferent de statusul homo/heterozigot, sunt protejati fata de  malarie, deoarece plasmodiumul este distrus intraeritrocitar datorita nivelului scazut de potasiu (la heterozigot) si a agregatelor de HbS (la homozigot).

Nu se recolteaza sange pe anticoagulante (EDTA, citrat sau heparina) deoarece acestea pot altera morfologia parazitului.