Un caz de leucemie limfoblastica, a fot vindecat in intregime si pentru prima data, cu ajutorul unui transplant de celule stem din cordonul ombilical al unei paciente care are acum varsta de noua ani, de catre medicii germani.

Acest anunt a fost făcut de catre o banca germana care stocheaza celule din cordoane ombilicale ‘Vita 34′, o firma infiintata in 1997 de medicii din oraşul Leipzig. Potrivit specialistilor din cadrul Vita 34, fetita a fost diagnosticata cu aceasta forma de cancer la varsta de trei ani si a a fost supusa procedurilor de chimioterapie, fara ca acestea sa aibe efect. Medicii germani au cnsiderat ca singura posibilitate de supravietuire a fetitei consta intr-un transplant cu celule stem.

Speranţa de viata a pacientei era de numai trei luni, fara o terapie cu celule-stem, a explicat intr-un comunicat doctorul Eberhard Lampeter, directorul medical al Vita 34, care a comentat faptul că unele celule canceroase ajunsesera deja la creier. Lampeter a mai spus ca parintii fetitei au decis, in momentul nasterii acesteia, sa-i conserve cordonul ombilical, din care au fost extrase celulele stem necesare pentru transplant.

Dupa 75 de luni de la interventie se poate vorbi cu certitudine de o vindecare. Vita 34, cea mai veche si mai mare banca de conservare a cordoanelor ombilicale din Germania, a subliniat ca pana acum 75.000 de parinti au apelat la serviciile sale, iar 15 copii au fost tratati pana acum cu celule stem extrase din cordoanele ombilicale proprii.

Motivul pentru care  unele persoane isi revin foarte repede dupa ce s-au imbolnavit de gripa iar altele se lupta cu virusul chiar si cateva saptamani s-ar putea datora influentelor genetice.

Cativa specialisti australieni au identificat o serie de gene care cresc probabilitatea ca anumiti bolnavi sa sufere un timp mai indelungat si sa prezinte simptome mai severe de gripa de pana la 8 ori. S-a descoperit si faptul ca un mic grup de persoane prezinta o anumita combinatie de gene care produce o rezistenta crescuta in fata gripei si contribuie la vindecarea mai rapida a pacientilor.

Studiul a fost condus de Ute Vollmer-Conna si este primul care a studiat in ce mod gravitatea unei boli este influentata de gene. Astfel, au fost analizate diferentele dintre raspunsurile sistemului imunitar, pe un esantion de 300 de persoane care sufereau de mononucleoza infectioasa, de febra provocata de virusul Ross River si febra Q. Circa 28% dintre pacienti au prezentat simptome severe si au avut nevoie de o perioada lunga de timp pentru a se vindeca, iar 18% au prezentat o combinatie de gene puternice, care i-au protejat de aceste maladii. Vollmer-Conna a mai declarat ca este totusi prea devreme pentru a spune daca intreaga populatie a lumii reactioneaza conform grupului de studiu, dar aceasta descoperire ar putea ajuta la identificarea persoanelor vulnerabile in fata gripei si a celorlalte boli virale, pentru a li se administra o terapie preventiva, un tratament individualizat sau prioritar, in cazul izbucnirii unei pandemii.

Persoanele cu gene puternice, imune in fata actiunii virusurilor, ar putea fi identificate si scoase de pe listele programelor de vaccinare.

Vaccinarea sau imunizarea activa este o metoda de protejare a organismului impotriva bolilor infectioase. Vaccinul este un preparat care contine antigene virale sau microbiene (inactivate sau vii atenuate) care odata introduse in organism activeaza sistemul imunitar sa produca anticorpi ce vor proteja organismul impotriva infectiei.

In sezonul rece, cea mai intalnita afectiune virala este gripa. Aparent acesta infectie virala este banala, insa poate fi insotita de numeroase complicatii, motiv pentru care se recomanda vaccinarea persoanelor cu risc crescut: varstnici (peste 65 de ani), copii (peste 6 luni), bolnavi cronici (boli pulmonare sau cardiovasculare cronice, metabolice), gravide cu risc crescut de a contacta infectia si daca sunt in trimestrul II si III (nu in primul trimestru de sarcina), personalul medical sau care lucreaza in colectivitati de copii sau institutii de ingrijire (crese, gradinite, scoli, aziluri de batrani, spitale, policlinici etc.) si toti cei care doresc sa se protejeze.

Momentul ideal pentru vaccinare impotriva gripei este toamna (octombrie-decembrie), deoarece productie de anticorpi dureaza cateva saptamani, vaccinarea asigurand o protectie antigripala timp de minim 6 luni, ceea ce acopera sezonul rece octombrie-martie. Daca vaccinarea nu a fost facuta la timp, aceasta se poate face si dupa inceperea epidemiei de gripa, parerea conform careia vaccinarea dupa inceperea epidemiei este contraindicata fiind gresita. Vaccinarea poate fi ineficienta doar inc azul in care a fost facuta dupa infectarea cu virusul gripal (dar manifestarile clinice inca nu au aparut).

Trebuie tinuta seama si de faptul ca virusul gripal se gaseste intr-o mare varietate de tipuri si are o mare capacitate de a se modifica de la an la an, ceea ce inseamna ca, chiar daca v-ati vaccinat, este posibil sa contactati o infectie cu alt tip de virus gripal, insa veti face o forma mult mai usoara de boala daca sunteti vaccinati.

S-a constatat ca femeile care depun o munca stresanta prezinta cu 40% mai multe riscuri de a suferi un atac de cord, cerebral sau de a fi operate pentru a se deschide o artera obstructionata in comparatie cu femeile a caror activitate este mai satisfacatoare, potrivit unui studiu publicat recent. Studiul arata ca activitatile foarte stresante si putin satisfacatoare cresc cu aproximativ 88% riscul unui atac cardiac si cu 43% riscul de bypass coronarian sau de alte proceduri vizand deschiderea unei artere.

Totodata nesiguranta locului de munca conduce la cresterea factorilor de risc cardiovascular precum hipertensiunea arteriala, un nivel ridicat al colesterolului sau un exces de greutate, subliniaza autorii acestui studiu. Acesti cercetatori au analizat stresul muncii depuse de 17.415 femei cu o stare de sanatate buna, timp de peste zece ani. Un loc de munca stresant din punct de vedere psihologic este definit, potrivit autorilor, ca fiind foarte exigent, cu putina autoritate sau deloc si care nu ofera posibilitatea de a-ti folosi creativitatea sau talentul.

Principalul autor al studiului finantat de National Institutes of Health (NIH), dr. Michelle Albert de la Brigham and Women’s Hospital din Boston (Massachusetts), evidentia existenta in acelasi timp a unor efecte cardiovasculare clinice imediate si pe termen lung ale acestor locuri de munca stresante pentru aceste femei.

Natalie Slopen, cercetator la Centrul de dezvoltare a copilului al Universitatii Harvard (Massachusetts), unul dintre principalii coautori ai studiului, afirma ca femeile care exercita o munca foarte exigenta si in care ele au un control redus prezinta cel mai mare risc de a dezvolta o maladie cardiovasculara pe termen lung. Totusi, studiul nu pune in evidenta vreo legatura directa intre teama de a-si pierde locul de munca si un risc sporit de criza cardiaca, de atac cerebral sau de deces.

Noi sperante pentru cei ce sufera de Alzheimer

Cativa cercetatori de la Harvard si-au pus intrebarea daca placa de beta-amiloid, care acopera creierul bolnavilor de dementa, este o cauza a imbolnavirii sau un efect al acesteia. Un nou studiu publicat de Dr. Ganesh M. Shankar si Dr. Dennis J. Selkoe de la Harvard Medical School prezinta pentru prima oara efectul pe care un anumit tip de proteina beta-amiloidica il are asupra creierului. Cercetatorii au provocat simptomele caracteristice maladiei Alzheimer unor cobai, injectandu-le acest tip particular de proteina beta-amiloid. Injectiile cu alte tipuri de astfel de proteine nu au dus la declansarea bolii, fapt care explica de ce anumiti oameni al caror creier este acoperit cu placi de beta-amiloid, nu prezinta nici unul dintre simptomele acestei boli incurabile.

Diferite tipuri de proteina beta-amiloid solubila, continad un numar diferit de molecule, dar si nuclee insolubile ale placii cerebrale, au fost injectat pe creierul cobailor. Injectarile cu nucleele insolubile dar si cu forma solubila de beta-amiloid cu o molecula si respectiv cu trei molecule, nu au dus la declansarea simptomelor de Alzheimer, dar forma solubila de beta-amiloid cu doua molecule a dus la aparitia simptomelor acestei boli grave pe cobai. Acesti cobai au inceput sa aiba disabilitaţt ale functiei memoriei, mai ales pentru comportamente nou invate sau dobandite. In plus, densitatea celulelor cerebrale la acesti soareci a scazut cu nu mai puţin de 47% (sinapsele neuronale au fost afectate de proteina beta-amiloid).

Dr. Marcelle Morrison-Bogorad, directorul sectiei de neurologie al Institutului national de geriatrie (National Institute on Aging), institutie ce a finantat acest studiu, s-a declarat surprins de faptul ca doar unul dintre cele trei tipuri de proteine beta-amiloidice provoaca simptomele maladiei Alzheimer. “Acest studiu desemenaza doar Inceputul. Avem mult de munca acum pentru a intelege de ce acest tip de proteina beta-amiloid cu doua molecule duce la apariţia demenţei”, a declarat Dr. Morrison-Bogorad.

Totusi, acesta descoperire poate oferi o noua metoda de tratament a acestei boli incurabile. Este vorba despre niste molecule cu functia de modulatori ai enzimei gamma-secretaza (GSM), molecule ce pot fi obtinute in laborator dar despre care se stiau destul de putine lucruri. Aceste molecule GMS au un rol in controlarea acumularilor de proteine, de beta-amiloizi care formeaza placile senile in cazul maladiei Alzheimer. Aceste molecule au de asemenea un dublu impact biologic. Ele reduc producerea de proteine lungi de beta-amiloizi, blocand astfel formarea de aglomerari ale acestei proteine si incurajeaza in acelasi timp producerea de fragmente scurte de beta-amiloizi care la randul lor impiedica formarea de aglomerari din fragmente lungi de beta-amiloizi. Cercetatorii au descoperit faptul ca moleculele GSM nu actioneaza direct, asa cum s-a crezut, asupra acestor enzime, ci la bivelul “substratului” proteinei in sine. Aceasta descoperire ar putea avea implicatii importante pentru terapia a numeroase maladii grave, printre care si maladia Alzheimer.

In prezent in lume exista aproximativ 24 de milioane de bolnavi de Alzheimer, iar conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) aceasta cifra se va dubla in urmatorii 20 de ani.